Am citit un articol scris de Marius aici, despre „niște unii” care nu au dat copii la școala niciodată, și sunt undeva prin Brazilia, ei plecând din România, și chiar dacă traiesc într-un sătuc de acolo, se bucură de viață, și se consideră liberi, chiar dacă omu, posibil să fie ceva programator.
De câteva zile se poate spune impropriu că am rămas fără muncă, sau cel puțin o parte din veniturile mele constante au scăzut, fiindcă un anumite nene, nu vreau să-i dau numele a hotarăt, după ce a verificat el că eu am și SRL în afară de PFA-ul pe care aveam contract cu respectiva corporație la care lucram, că nu e ok să faci teste, că nu e ok să am idei proprii de business, și că per ansamblu nu e ok să muncesc în timpul liber pentru alții. Așa că scurt și la subiect m-a dat afară.. fiindcă corporația te vrea supus, deștept doar în folosul propriu, și urmează să se intample fix ce-am prezis eu de ceva vreme, totul se muta în curtea altora.
Am mai trecut odată prin asta, firme de România preluate de corporații mari, și.. tu ca angajat ai ajuns să fii doar un nume pe o foaie, nu mai ești omu care a ajutat la ridicarea acelei firme, sau care și-a pus amprenta cu ceva în ridicarea acelei firme. În fine, ce am învățat din aceste 2 experientețe..
- Să-mi pun proiectele personale pe primul plan, indiferent pentru cine lucrez, fiindcă trebuie să ai ceva pus deoparte, în caz ca se întâmplă să fii „lăsat la vatră” așa, pe neașteptate.
- Când e vorba de bani sau de realizări personale într-o corporație, se mănâncă unu pe celălalt, nu există prietenii, totul se rezumă la cine dă în gât pe cine.
- Să mă dezvolt personal cât mai mult, și să învăț cât mai multe pot din orice se întâmplă la locul de muncă.
- Timpul este limitat, deci trebuie să pui prețul corect pe ceea ce știi să faci, nu trebuie să te subestimezi.
- Să refuz orice ofertă care mi-ar pune la zid proiectele personale, nene vrei să lucrezi cu mine, ok.. acepți și termenii mei atâta vreme cât nu-ți fac concurență în vreun fel, nu, sănătate, o sa fie altul care să accepte acei termeni.
Și am observat un lucru, standardizarea, nu zic, când e vorba de chestii tehnice, servere, rețele, unele chestii da este normal să fie standardizate, astfel încât oricine vine și preia acele sisteme să știe ce și cum. Dar totuși, când vine vorba de oameni, este absurd să-mi ceri tu mie, corporație dacă am idei de business să le zic în interiorul corporației, așa, gratis, că doar sunt un angajat bun și-mi fac treaba, și trebuie să-mi vând pe cel mai mic preț idei cu un mare potențial. Am mai avut idei, le-am mai dat în interiorul firmei, fiindcă admosfera era prietenoasă, au fost puse în aplicare, și nu am primit nimic în plus nici la salariu, nici nicăieri, deci creativitatea nu este plătită în interiorul corporațiilor, așa că nu se merită să-ți dai ideile nimănui care nu este dispus să-ți dea prețul corect. Deci pentru mine, standardizarea oamenilor este o idee stupidă, e acea chestie care vrea să taie „craca” de sub picioare și să te țină sub papuc, și nu accept așa ceva.
Aș prefera să fiu liber ca cel din videoclip-ul de pe site-ul lui Marius, decât să vii să mă ții închis într-o „cușcă” și să pretinzi să-ți dau tot ce am, că doar îmi faci un serviciu că lucrez la tine. Nu că eu îți fac un serviciu ție având oameni capabili să-și facă treaba 200%.